CONTEXTUL ISTORIC
Când soldații germani ocupau România în 1918, în timpul Primului Război Mondial, profesorul de arheologie din Heidelberg, Friedrich von Duhn, a profitat de această ocazie și a comandat producerea a 54 de mulaje ale unor elemente ale Tropaeum Traiani. „Ar fi un lucru frumos pentru noi, ar onora statul Baden și ar promova foarte mult știința”, a scris von Duhn către Ministerul Culturii din Baden, care și-a dat, într-un timp foarte scurt, consimțământul. În România, un arheolog și fost angajat al lui von Duhn a fost staționat pe postul de căpitan, care coordona lucrările de turnare. Mulțumită armatei, exista forță de muncă nemijlocită la dispoziție.
Din matrițele negative trebuiau realizate ulterior reproducerile propriu-zise (pozitive) și transportate la Heidelberg pentru cercetare. Prin urmare, demersul ambițios a fost finanțat substanțial. Fișierele din Arhivele Generale de Stat din Karlsruhe atestă însă că demersul nu a decurs în totalitate conform planului: Cum se puteau transporta matrițele masive din ghips din Bucuresti la Baden? Unde s-ar putea găzdui și expune toate aceste mulaje la Heidelberg?
În prezent, matrițele se află într-o pivniță a Universității Heidelberg. Expoziția pop-up evidențiază motivul pentru care acestea sunt atât de deosebite și îi prezintă pe sponsorii proeminenți de acum 100 de ani ale acestora. Mulajele propriu-zise sunt expuse în clădirea Heuscheuer, care a fost recondiționată în 2020. Cu un nou concept, noi plăcuțe informative și o iluminare mai bună, mulajele au fost montate la sfârșitul anului 2020. Nou este și ecranul tactil cu o aplicație digitală, care prezintă contextul istoric al monumentului Tropaeum Traiani și face parte, de asemenea, din expoziția pop-up.
